AGORA ATENIANA
Athenian Agora

Agora antica a Atenei clasice este cel mai cunoscut exemplu de Agora antica greceasca situata la nord-vest de Acropole si delimitata la sud de dealul Areopagus si la vest de dealul cunoscut sub numele de Agoraios Kolonos, numit si Dealul Pietei.

Agora din Atena a fost centrul orasului antic; un spatiu deschis de mari dimensiuni, de forma rectangulara, in care cetatenii se puteau aduna pentru o varietate de scopuri. In functie de eveniment, spatiul putea fi folosit ca piata, pentru alegeri, procesiuni religioase, pentru exercitii militare sau concursi atletice. Activitati administrative, politice, judiciare, comerciale, sociale, culturale, religioase isi gaseau toate un loc impreuna in inima Atenei, si, ca urmare, spatiul a fost inconjurat de cladirile publice necesare pentru a administra aceste manifestari ale statului atenian.

Aceste cladiri, impreuna cu monumente si obiecte de mici dimensiuni, ilustreaza importanta rolului pe care Agora l-a jucat in toate aspectele vietii publice. Camere de consiliu, birouri ale magistratilor si arhive au fost descoperite in acest sit arheologi: spre exemplu, instantele de judecata sunt identificate dupa recuperarea buletinelor de vot de bronz si un ceas de apa utilizat pentru timpi de discursuri. Utilizarea zonei ca o piata este deasemenea indicata de numeroasele magazine in care lucratorii de bronz, olari, mesteri si sculptori isi vindeau marfurile, atribuirea functiilor fiind asociate cu obiectele descoperite.

Colonadele (stoa) ofereau lungi spatii umbrite pentru cei care doreau sa se intalneasca pentru a discuta despre afaceri, politica sau filozofie, in timp ce statui si inscriptii comemorative reaminteau cetatenilor despre evenimente si fapte triumfale. O sala de biblioteca si un spatiu pentru reprezentatiile artistice satisfaceau nevoile culturale, iar numeroase altare mici si temple erau frecventate regulat de credinciosi. Avand in vedere importanta orasului Atena în mare parte din perioada antichitatii, Agora ofera una dintre cele mai bogate surse pentru intelegerea noastra a lumii grecesti din antichitate, dar si pentru perioada antica ca intreg.

Folosita pentru locuire, dar si ca cimitir in Epoca Bronzului si Epoca Fierului, zona a fost desemnata pentru prima data ca spatiu public in secolul VI i.Hr. Cladiri administrative precum si sanctuare mici au fost construite, iar apa a fost pusa la dispozitia cetatenilor printr-un apeduct. Ca urmare a distrugerii totale a Atenei in mainile persilor in 480 i.Hr., orasul a fost reconstruit si cladiri publice au fost adaugate treptat la complexul Agorei de-a lungul secolelor V si IV,atunci cand Atena a sustinut hegemonia Greciei.

In aceasta perioada "clasica" a istoriei Greciei Antice, Agora si cladirile sale au fost frecventate de catre prestigiosi oameni de stat precum Temistocle, Pericle si Demostene, de poetii Eschil, Sofocle, Euripide, Aristofan, de scriitorii Tucidide si Herodot, de artisti, cum ar fi Phidias si Polygnotos si de filozofi, cum ar fi Socrates, Platon, Aristotel. Impreuna, acestia au fost responsabili pentru crearea unei societati si culturi, care a stabilit un standard fata de care ulterior realizarile umane erau judecate si evaluate. Agora a fost punctul central al unei varietati de activitati si totodata aici a fost prima data dezvoltat si practicat conceptul de democratie.

Odata cu ascensiunea macedoneana sub Filip al II-lea si Alexandru cel Mare si in timpul perioadei elenistice ulterioare, puterea militara, economica si politica s-a mutat catre est. In domeniile educatiei si filozofiei, Atena a mentinut preeminenta sa. Academia, fondata de Platon si Liceul, fondat de Aristotel, au continuat sa infloreasca. Acestea au fost completate de sosirea lui Zeno de Kition, care a ales a preda la Agora, in Stoa pictata.

Dominatia culturala ateniana a continuat pe tot parcursul perioadei romane, chiar si cladirile adaugate Agorei reflecta rolul educativ al orasului, un rol care s-a incheiat doar cu inchiderea scolilor filosofice "pagane" de catre imparatul crestin Iustinian in 529 d. Hr. Odata cu prabusirea securitatii in imperiu, Atena si respectiv Agora au suferit ca urmare a invaziilor periodice si distrugerilor cauzate; herulii din secolul al III-lea, vizigotii in secolul al IV-lea, vandalii in secolul al V-lea, si slavii din al VI-lea. In urma invaziei slavone, zona Agorei a fost in mare parte abandonata si neglijata pentru aproape 300 de ani.

Perioada Clasica Ateniana a condus la aparitia unor realizari fara precedent in istorie. Pericle, Eschil, Sofocle, Platon, Demostene, si Praxiteles reprezinta doar cateva nume ale unor celebri oameni de stat. Filosofi, dramaturgi, oratori, istorici si artisti s-au dezvoltat acolo in secolele al V-lea si al IV-lea i.Hr., cand Atena s-a numarat printre orasele-stat cel mai puternice din Grecia. Colectiv, aceste personalitati au fost responsabile pentru fundamentarea civilizatiei occidentale.

Dintre numeroasele daruri transmise noua de la atenieni, printre care filozofia, teatrul, pictura, sculptura, arhitectura, nici una nu este mai importanta ca forma lor de guvernare: democratia, poporul stat. Intr-adevar, se poate aduga ca toate celelalte realizari depindeau in primul rand de modul de guvernare a orasului, pe o societate libera si deschisa, care a respectat demnitatea, drepturile si aspiratiile individului.

In vremurile noastre, Agora ateniana a fost excavata de Scoala Americana de Studii Clasice la Atena inca din 1931, sub directia lui T. Leslie Shear, Sr. Acestea continua si in prezent. Dupa faza initiala de excavare, in anii 1950, Stoa (colonada) lui Attalos a fost reconstruita in partea de est a Agorei si astazi serveste ca muzeu si centru de birouri pentru echipa de arheologi. Muzeul Agorei este adapostit astazi in Stoa lui Attalos, aici sunt exponate corelate direct cu democratia ateniana. Colectia muzeului include obiecte din lut, bronz si sticla, sculpturi, monede si inscriptii din secolele VII-V i.Hr., precum si ceramica din perioada bizantina si ocupatia otomana.