Velociraptorul este un gen de dinozaur theropod dromaeosaurid care a existat in urma cu aproximativ 75-71 milioane de ani in Cretacicul tarziu. Doua specii sunt in prezent recunoscute, desi mai multe au fost alocate acestui gen in trecut. Una din aceste specii este Velociraptor mongoliensis, fosile ale acestei specii fiind descoperite in Mongolia. O a doua specie, Velociraptor osmolskae, a fost denumita in 2008, dupa parti din craniu descoperite in China.

Mai mic decat alte dromaeosauride cum ar fi Deinonychus si Achillobator, Velociraptor impartea mai multe caracteristici anatomice cu aceste doua specii. Velociraptor a fost un carnivor biped cu pene, cu o coada lunga si rigida si gheare in forma de secera, pozitionate pe fiecare membru posterior, care se presupune ca erau utilizate pentru a ucide prada. Velociraptorul se poate distinge de alte dromaeosauride prin craniului sau lung si usor curbat in sus.

Velociraptor (de obicei scurtat "Raptor") este unul dintre dinozaurii cei mai familiari publicului larg datorita rolului sau in seria lung metrajelor Jurassic Park. In acele lung metraje a fost infatisat cu inexactitati anatomice, fiind mult mai mare decat era in realitate si fara pene. Velociraptor este de asemenea bine cunoscut pentru paleontologi, dupa nenumaratele fosile descoperite, mult mai multe decat la celelalte dromaeosauride. O astfel de fosila renumita, pastreaza inclestarea finala cu un Protoceratops, descoperita in Mongolia in anul 1971.

Descriere

Velociraptor a fost un dromaeosaurid de talie mijlocie, cu adulti care masurau pana la 2.07 m lungime, 0,5 m inaltime de la sold si cu o greutate de pana la 15 kg. Craniul, care crestea pana la 25 cm lungime, era in mod unic curbat la capat. Falcile prezentau 26-28 de dinti larg distantati pe fiecare parte; fiecare dinte era zimtat mai puternic pe marginea din spate decat in fata, posibil o adaptare care imbunatatea capacitatea sa de a prinde si a tine prada.

Velociraptorul, ca si alte dromaeosauride, a avut membre similare mainilor, cu trei gheare puternic curbate, care au fost asemanatoare in constructie si flexibilitate cu oasele aripilor pasarilor moderne. Al doilea deget era cel mai lung dintre cele trei prezente, in timp ce primul era mai scurt. Structura carpienelor (incheietura mainii) forta pozitia mainilor cu suprafata palmelor indreptata catre interior. Primul deget al piciorului, ca si la alte theropode, era foarte mic. Cu toate ca majoritatea theropodelor au avut membre posterioare ale caror trei degete intrau in contact cu solul, Velociraptor pasea doar pe cel de-al treilea si al patrulea deget. Al doilea deget, pentru care Velociraptor este cel mai renumit, era extrem de modificat si era complet retras de la sol. Acest deget sustinea in capat o gheara in forma de secera, care putea creste pana la 6,5 cm lungime. Acest „dispozitiv” era probabil un instrument specializat avand ca utilizare sfasierea prazii.

Proiectii lungi si osoase (prezygapophyses) pe suprafata superioara a vertebrelor precum si tendoanele osificate, rigidizau aproape complet coada Velociraptorului. Aceasta rigidizare forta coada sa actioneze unitar, ca o singura tija, prevenind miscarea verticala intre vertebre. Aceste adaptari ale cozii, ofereau probabil echilibru si stabilitate in timpul deplasarii cu viteze mari si in special in momentul virajelor la viteze mari.

In 2007, paleontologii au descoperit pene foarte bine conservate pe antebratul unei fosile de Velociraptor in Mongolia, confirmand prezenta penelor la aceasta specie

Istorie

In timpul unei expeditii a Muzeului American de Istorie Naturala in Desertul Gobi, la 11 august 1923, Peter Kaisen a recuperat prima fosila de Velociraptor; aceasta fosila prezenta un craniu zdrobit, dar complet. In 1924, directorul muzeului, Henry Fairfield Osborn desemneaza analizand craniul si ghearele (care presupunea la acel moment ca provin de la membrul superior) ca este un Velociraptor: un speciment al unui nou gen de dinozaur. Acest nume este derivat din cuvintele latine VELOX ("rapid") si Raptor ("jefuitor") si se refera la natura animalului si dieta carnivora. Osborn a numit specia de tip Velociraptor mongoliensis dupa tara de origine a fosilei.

In timp ce expeditiile nord-americane au fost interzise pe teritoriul Mongoliei comuniste in timpul Razboiului Rece, expeditii ale oamenilor de stiinta sovietici si polonezi, in colaborare cu colegii mongoli, au recuperat mai multe exemplare de Velociraptor. Cel mai celebru specimen este denumit "Lupta dinozaurilor", acesta fiind descoperit de o echipa polono-mongoleza in 1971. Aceasta fosila pastreaza un Velociraptor in mijlocul luptei impotriva unui Protoceratops. Acesta fosila este considerata o comoara nationala a Mongoliei.

Intre 1988 si 1990, o echipa chinezo-canadiana a descoperit un Velociraptor in nordul Chinei. Oamenii de stiinta americani au revenit in Mongolia in 1990, iar expeditia in desertul Gobi condusa de Muzeul American de Istorie Naturala si Academia de Stiinte din Mongolia, a condus la descoperirea mai multor fosile de Velociraptor. Un esantion, catalogat IGM 100/980, a fost poreclit "Ichabodcraniosaurus", de catre echipa Norell, deoarece specimenului, aproape complet, ii lipsea craniul (o aluzie la personajul Ichabod Crane al scriitorului Washington Irving).

Comportamentul pradator

Specimenul denumit "Lupta Dinozaurilor", descoperit in 1971, pastreaza un Velociraptor mongoliensis si un Protoceratops inclestati in lupta, scena ce furnizeaza probe directe ale comportamentului agresiv al Velociraptorului. In raportul initial s-a emis ipoteza ca cele doua animale s-au inecat. Cu toate acestea, acum se crede ca animalele au fost ingropate in nisip, fie in momentul de colaps al unei dune de nisip fie intr-o furtuna de nisip. Ingroparea trebuie sa fi fost extrem de rapida, judecand dupa cat de bine au fost conservate specimenele.

Gheara distinctiva in forma de secera a fost in mod traditional descrisa ca o „arma” destinata sfasierii prazii. In specimenul "Lupta dinozaurilor", Velociraptorul se afla dedesubt, cu una dintre gheare aparent infipta in gatul prazii, in timp ce ciocul Protoceratopsului este fixat in bratul atacatorului. Acest lucru sugereaza ca Velociraptorul putea folosi gheara pentru strapungerea organelor vitale.

Metabolism

Velociraptor a avut probabil sange cald, judecand dupa cantitatea semnificativa de energie necesara pentru a vana. Animalele moderne care dispun de pene sau blana tind sa fie animale cu sange cald, deoarece aceste „straturi de acoperire” functioneaza ca izolatie termica. Pasarea Kiwi este foarte similara cu dromaeosauridele prin anatomia sa, atat din punct de vedere al penajului cat si prin structura oaselor. Pasarea Kiwi este foarte activa, cu o temperatura a corpului stabila si cu un metabolism relativ scazut, ceea ce o face un model foarte bun pentru comparatia pasarilor primitive cu dromaeosauridele.

In cultura populara

Specia Velociraptor este bine cunoscuta pentru rolul lor in romanul Jurassic Park de Michael Crichton si dupa ecranizarea din 1993, cu acelasi titlu, regizata de Steven Spielberg. Velociraptorii din Jurassic Park au fost modelatati dupa un specimen inrudit,dar cu mult mai mare, denumit Deinonychus. Paleontologii din film excavau asa-numitul schelet de Velociraptor in Montana, foarte departe de locul de origine al Velociraptorilor, Asia Centrala, dar in zona de habitat al Deinonychus. Realizatorii filmului au marit in mod premeditat dimensiunea Velociraptorului si au schimbat forma botului pentru a spori tensiunea si dramatismul filmului.