Scaunul - Etapele realizarii unui obiect de mobilier

De secole scaunul a reprezentat un articol care simboliza rangul si statutul social, iar reprezentarea acestora o putem regasi pe monumente si picturi care dateaza inca din perioada Egiptului antic. Scaunele sunt portretizate ca elaborate obiecte de arta, acestea fiind create din fildes, abanos sau lemn aurit, adesea decorate cu materiale scumpe.

Din reprezentarile perioadei dinastiei Tang (618 - 907 AD), in cadrul elitei chineze, putem recunoaste o anumita ierarhie sociala, prin dimensionarea si pozitionarea scaunelor intr-o anumita ordine.

In Europa perioadei renascentiste, scaunul a incetat sa fie un obiect ce descria statutul celor privilegiati, acesta devenind un obiect de mobilier comun. Odata cu aceasta schimbare de perspectiva, scaunul a devenit un obiect care reflecta curentele care influentau societatea.

Secolul 20 a introdus utilizarea unor noi tehnologii si materiale folosite pentru producerea scaunelor, precum scaunele pliabile din metal sau din plastic injectat.

Pentru a  va arata modalitatea si etapele necesare realizarii unui scaun obisnuit, vom discuta cu dl. Cosmin Mares care detine o firma de productie de mobilier.

Ce puteti sa ne spuneti despre scaun, ca obiect de mobilier?

Subscriu parerii pe care am citit-o intr-o carte de design de obiect care sustine ca “Scaunul” este probabil cel mai studiat obiect al erei moderne poate doar la concurenta cu automobilul. Intrebarea “filosofului ebenist“ este: “De ce unele modele de scaune sunt perene? Ce le face sa fie un standard chiar si fara sa-l constientizam?” Probabil ca Thonet ar mai muri inca o data daca ar sti ca scaunul lui se numeste pe site-urile de specialitate “Scaun de Pub” si nici Breuer nu s-ar simti mai bine dat fiind ca scaunul lui se numeste acum “Sezlong”.

Scaunele se impart in doua mari categorii: cele de birou si cele pentru casa. Prima categorie, in care includ evident scaunele din orice spatiu public, este dezvoltata pe utilitate, rezistenta si pret. Cea de a doua categorie lasa loc imaginatiei, expresiei personalitatii, designului particular.

Ceea ce as vrea sa subliniez in acest context este scaunul de scoala ca obiect particular. Elevul este utilizatorul cel mai “legat “de  obiect, dat fiind ca isi petrece obligatoriu intre 4 si 6 ore asezat cuminte ca sa nu zic cu “mainile la spate”. Data fiind grija pentru o dezvoltare fizica armonioasa tot mai prezenta in discursul despre copiii nostri ar trebui sa-i acordam atentia cuvenita. Mai ales ca acesta nu se incadreaza nici in prima categorie mentionata mai sus, care l-a inlocuit cu mult mai cunoscutele banci de scoala si nici in a doua categorie dat fiind ca bugetul nici unei scoli nu si l-ar permite. Ramane sa ne descurcam fiecare dupa posibilitati, ceea ce am si facut cu scaunul prezentat, rezultat din lemnul de fag disponibil pe piata romaneasca, tehnologiei disponibila a producatorului si pretul suportat de piata. Un compromis reusit dat fiind ca are cateva mii de utilizatori fericiti, speram noi!

Atelierul unde se produc obiectele de mobilier.  

Cum a evoluat productia de scaune de-a lungul timpului?

Productia de scaune, dpdv al materialelor cat si al tehnologiei de realizare evolueaza dinamic si constant ingloband rapid orice material nou descoperit (sticla, plastic, textil), dar si mai rapid orice noua tehnologie de prelucrare si finisare. Orice noutate in sudura/lipirea sau indoirea metalelor sau lemnului isi gaseste rapid aplicatie in industria scaunului. Plasticul ca material (coloristica, textura, transparenta) ne surprinde constant si totusi cea mai surprinzatoare este evolutia in caracteristicile mecanice cu implicatii vadite in acest domeniu.

Care sunt componentele scaunului?

Scaunul are urmatoarele componente: doua picioare mari, doua mici, patru tarcuri late la sezut si 6 tarcuri mici 4 in partea de jos si doua la spatar, si sezutul ( acum din placaj, initial din elemente de lemn rezultate din resturi de prelucrare, solutie la care s-a renuntat pe considerente economice – castigul din material se transforma intr-o pierdere datorata timpului foarte lung de prelucrare).

Componentele scaunului in diverse faze ale productiei.

Cum se produce un scaun? Care sunt etapele de productie?

Pentru intelegerea fluxului de productie trebuie  spus ca in ceea ce priveste lemnul masiv problema incepe de la materialul brut care nu este standardizat. Se achizitioneaza lemn de grosime 50 mm si lungime de un metru sau multipli de 1m. Lemnul se vinde pe aceste caracteristici: lungime, grosime, calitate a materialului (noduri, alburn, crapaturi etc). Daca primele doua caracteristici sunt clare, cea de a treia este mai greu de determinat si face subiectul negocierilor de pret si se reflecta in cantitatea ce trebuie comandata. Ceea ce e de retinut este ca lemnul nu este aproape niciodata la fel calitativ, ceea ce poate duce la pierderi semnificative, 40% coeficient de utilizare din material, prima fiind o cifra fericita.

Conceperea procesului de productie consta in stabilirea unui flux de productie care presupune trecerea materialului prin toatae aceste etape. Variabilele semnificative sunt: cantitatea de material introdusa, numarul de operatii, utilajele folosite si succesiune acestora (inclusiv cea de amplasare a lor in spatiul fizic) si mai ales operatorii (oamenii pe care ii ai la dispozitie si cunostintele acestora in domeniu). Intr-o firma mica/medie este esentiala flexibilitate si urmarirea atenta a acestui proces. Este suficient ca unul dintre elemente sa lipseasca pentru ca procesul sa sufere sincope, aproape niciodata nu esti in situatia ideala!

1. Prima etapa este debitarea materialului brut si transformarea in semifabricate din care vor rezulta componentele finale.

Debitarea lemnului.

2. A doua etapa este prelucrarea semifabricatelor, aducerea lor la dimensiuni precise, pregatirea conexiunilor intre acestea, finisarea lor primara (unele piese nu mai pot fi prelucrate odata ce au fost asamblate!)

Prelucrarea semifabricatelor. Finisare primara. Frezarea semifabricatelor.

 Prelucrarea semifabricatelor. Finisare primara. Prelucrare mecanica - gaurirea semifabricatelor.

 Finisare primara. Prelucrare mecanica - slefuirea semifabricatelor.

 3. A treia etapa este asamblarea propriu zisa a scaunului si echilibrarea acestuia.

Asamblarea componentelor scaunului. Aplicarea stratului de aracet la imbinari. Fixarea componentelor.

Fixarea componentelor.

Imbinarea cepurilor.

4. A patra etapa este finisarea finala, grunduire, slefuire cu diverse granulatii de panza abraziva, lacuire.

Care este destinatia scaunelor pe care le fabricati acum?

Scaunul prezentat inlocuieste, impreuna cu mesele aferente, traditionala “banca“ fixata in podea in clasele de scoala unde se aplica alternativa educationala Step By  Step, un proces de invatamant centrat pe copil, cu predare orientata spre necesitatile acestuia, educatia fiind individualizata.  Una dintre caracteristicile acestei metode alternative la invatamantul traditional din Romania este invatarea organizata in centre de activitate, existente in spatiul fizic al clasei. Astfel a aparut necesitatea inlocuirii mobilierului din clase cu mese si scaune.

S-a luat decizia ca aceste piese de mobilier care sunt in contact direct cu copilul, beneficiarul final, sa fie din lemn masiv, un material „moale si prietenos“, un ambient placut si generos. Produsul final este un rezultat ce tine cont de ergonomie, securitatea utilizatorului, dar si de caracteristicile unei productii de serie mica dpdv calitate-pret. Astfel, din punct de vedere ergonomic am tinut cont de recomandarile ghidurilor de specialitate (raportul de inaltime a sezutului/spatarului in raport cu inaltimea utilizatorului) dar am facut si probe in clase pe diverse inaltimi de scaune vs grupe de varsta. Au rezultat doua inaltimi de scaune pentru segmentul prescolar (gradinite) si primar (scoala). Pentru a asigura stabilitatea am lasat scaunul mai lat asemanator cu scaunul de adult chiar daca am facut rabat la suplete. Am corelat inaltimea scaunului rezultat cu cea a mesei, determinindu-i si acesteia o inaltime potrivita.

In ceea ce priveste securitatea in utilizare am proiectat scaunul eliminand orice asperitati, colturi, muchii vii si acordand o atentie sporita finisajului si lacuirii care se face cu un lac incolor, non-toxic pe baza de apa.

Deciziile cu privire la imbinarea scaunului sunt cele mai greu de luat in conceperea procesului de productie, iar conexiunile rezultate dau masura calitatii produsului. Bineinteles ca scaunul trebuie sa fie rezistent, dar si frumos. Astfel am optat pentru imbinarea prin cepuri, fara elemente metalice, ci doar prin lipire cu aracet. Acest sistem da in fapt „valoare“ scaunului, dar si batai de cap producatorului.

Care sunt cerintele clientilor? Si aici vorbim de la culoare pana la materialul brut din care se construieste un obiect de mobilier? Cum percepeti piata romaneasca din acest punct de vedere?

Piata romaneasca este una de pret, dar si o piata in “valuri de materiale” determinate de importatorii  care impun caracteristicile tehnice (culori, texturi, finisaje, imbinari), probabil tot pe considerente de cost. Mai nou am studiat ca as putea inlocui cu success fagul cu eucaliptul la producerea scaunelor, dat fiind ca are un pret comparabil si caracteristici similare!! Clientul final are deci posibilitatea unei alegeri limitate, insa cu putina imaginatie se poate face o mobila destul de spectaculoasa cu ceea ce avem la indemana.

Ca firma de productie de mobilier am pus accentual pe expresia “la comanda”, deci in masura posibilitatilor tehnice am creat cam toate obiectele de mobilier si chiar constructii din lemn masiv. Posibilitatea de a prelucra lemnul masiv o utilizam ca element de diferentiere al firmei noastre in raport cu mult mai dezvoltata piata a mobilei din placi de lemn aglomerat /PAL melaminat.

Deoarece clientii evolueaza si in pretentii ca si in posibilitati materiale, consideram ca “timpul” nostru abia urmeaza sa vina!